O lecție de solidaritate și participare civică
Pe 3 decembrie 2025, de Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități, Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova, în colaborare cu autoritățile municipale, a organizat la Chișinău flashmobul „Fă‑ți vocea auzită”. Evenimentul a demonstrat că incluziunea nu este doar un concept, ci un efort colectiv care presupune infrastructură accesibilă, șanse egale la educație și angajare, servicii medicale adaptate și o comunitate empatică și lipsită de discriminare. La flashmob au participat reprezentanți ai autorităților, organizații din domeniul dizabilității, mass‑media, studenți și persoane cu dizabilități.

Educația este un drept fundamental al fiecărui copil, însă pentru mulți elevi cu deficiențe de auz sau de vedere din Republica Moldova, accesul la o învățătură de calitate rămâne o provocare zilnică. În scopul asigurării unui mediu școlar cu adevărat incluziv, a fost lansată o petiție națională care solicită autorităților introducerea Limbii Semnelor și a Alfabetului Braille în curricula și infrastructura școlară din țară.

Această inițiativă își propune să elimine barierele de comunicare și să ofere șanse egale de dezvoltare fiecărui elev, indiferent de nevoile sale specifice.

Ai calificarea necesară pentru un post, dar nu poți intra în clădire. Sau lucrezi deja într-o companie și ai nevoie de echipamente adaptate, de un spațiu de lucru accesibil ori de modificarea unor condiții pentru a-ți putea îndeplini atribuțiile.

Uneori, obstacolul nu ține de competențele persoanei, ci de un mediu de lucru care nu ia în considerare nevoile sale.

Adaptarea locului de muncă nu este doar un gest de bunăvoință. Legislația Republicii Moldova prevede măsuri pentru a facilita angajarea și participarea profesională a persoanelor cu dizabilități.

Cum văd elevii dizabilitatea? Ce cred despre colegii lor cu dizabilități? Și cât de pregătită este școala să construiască o cultură a incluziunii?

Un studiu realizat de Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova, în rândul a 469 de elevi, oferă câteva răspunsuri importante. Rezultatele nu sunt doar statistici. Ele sunt o oglindă a modului în care societatea noastră înțelege – sau nu înțelege încă – dizabilitatea.

„Dar cum îl ridici în brațe?”, „Cum alergi după el?”, „Cine te ajută să ai grijă de copil?” Sunt întrebări pe care unele femei cu dizabilități le aud încă din perioada sarcinii sau chiar înainte de a deveni mame.

Uneori, ele vin din grijă sinceră. Alteori, ascund o prejudecată: convingerea că o femeie cu dizabilitate nu poate fi un părinte suficient de bun.

Dar capacitatea de a crește un copil nu se măsoară în numărul de pași pe care îi poți face, în forța brațelor sau în felul în care te deplasezi.

O schimbare importantă pentru accesul la educație devine realitate în Republica Moldova. Începând cu anul universitar 2026–2027, persoanele cu dizabilități severe sau accentuate vor putea beneficia, în premieră, de locuri bugetare pentru programele de studii superioare la distanță. Măsura a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 368 din 15 iulie 2026 și reprezintă un pas important spre asigurarea egalității de șanse în învățământul superior.

În Republica Moldova, aproximativ 7% din populație trăiește cu o dizabilitate. Asta înseamnă 160 de mii de persoane, dintre care 11 400 sunt copii. Dincolo de cifre, vorbim despre oameni care în fiecare zi se confruntă cu bariere economice, sociale și profesionale. Datele oficiale pentru anul 2024 arată clar: incluziunea rămâne mai mult un obiectiv decât o realitate.

Republica Moldova are un nou Program național de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități pentru anii 2026–2030. Programul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 467 din 26 august 2026 și publicat în Monitorul Oficial la 8 septembrie 2026.

Documentul stabilește ce măsuri ar trebui dezvoltate în următorii cinci ani pentru ca persoanele cu dizabilități să aibă acces mai bun la servicii, să poată trăi în comunitate și să participe mai activ la viața socială.

Programul este important nu doar prin ceea ce scrie în document, ci mai ales prin numărul concret de servicii, centre, locuințe și persoane care ar urma să beneficieze de acestea.